Grupurile de discuții pe WhatsApp, coșmarul fiecărui părinte

A început în primul an de grădiniță al hunilor, să fi fost prin 2011. La început mi s-a părut o idee bună, părea că păstrăm legătura unii cu alții în mod relativ firesc. Nu existau comunicări de la educatoare, pentru asta discuțiile față în față erau de bază, doar că se întâmplau foarte rar. Nici ele nu aveau timp și, recunosc, de cele mai multe ori, nici eu. În plus, nu-mi venea să le deranjez pentru orice lucru aparent minor, dar mă rodea curiozitatea despre ce mai fac hunii la grădiniță. La început, ei nu-mi spuneau foarte multe și poate că nici eu nu știam cum să abordez problema.

Așadar, a părut initial o soluție bună să țin legătura cu părinții copiilor din aceeași grupă de grădiniță. Cât de curând însă am realizat că discuțiile nu-mi sunt utile, ba din contra. Cel mult aflam detalii despre fondul clasei sau data următoarei serbări. Uneori și poze, prea multe poze deodată, asta când nu se găsea câte un deștept să le pună direct pe Facebook, fără să ceară acordul tuturor.

Am supraviețuit grădiniței și hunii au început școala. Coșmarul prindea ușor-ușor contur, în loc să dispară. Nu doar că discuțiile s-au amplificat (la fel de inutile și irelevante, limitate de multe ori la schimb de teme), dar, pe alocuri, se mai amestecau și copiii în discuție. Din greșeală sau din glumă, mesajele continuau să curgă. Am oprit notificările din partea acestui grup deja de mai bine de un an.   

Când hunii erau clasa a treia am descoperit Kinderpedia, o platformă ce intermediază comunicarea dintre dascăli și copii, dedicate grădinițelor sau școlilor primare. Personal, nu ne-a ajutat asta foarte mult, hunii fiind în sistemul educațional de stat unde investițiile se duc pe cu totul și cu totul altceva decât pe cât și cum poți îmbunătăți sau ușura comunicarea dascălului cu părinții. Pentru că da, discuțiile față în față sunt utile și nu trebuie să lipsească, dar de multe ori ai nevoie și de un alt tip de informații, mai rapide, sau mai facile, pe care le poți obține cu ușurință fără să te deplasezi la școală sau la grădiniță. Și fără grupuri de WhatsApp! Am regretat atunci că lucrurile nu pot sta altfel în cazul nostru, dar mi-am promis să fac tot ce ține de mine pentru ca ele să fie mai bune pentru alți copii. Iar dacă există o aplicație care chiar poate face asta, atunci aceasta este Kinderpedia, un instrument inteligent care ajută educatorii și managerii de grădinițe și școli primare să salveze între 6 și 9 ore pe săptămană, menținând părintii conectați și implicați. Întreaga activitate este centralizată și coordonată cu ajutorul unei singure soluții, astfel încât reduce timpul administrativ al educatorilor cu peste 20%, îmbunătăteste dramatic implicarea părintilor, printr-o interfată sigură și ușor de folosit, și oferă managerilor o perspectivă completă asupra tuturor activitătilor și comunicării din grădinită.

Kinderpedia este o platformă de tip cloud, multi-language și multi-currency, găzduită în sigurantă pe serverele Amazon, functionează că o aplicație nativă pe Android și iOS și este, de asemenea, accesibilă din orice browser. Aplicatia inregistreaza in prezent peste 4.000 de utilizatori activi si este prezenta in peste 60 de centre din Romania si din Europa.

Studiu Kinderpedia: 8 din 10 grădinițe particulare folosesc instrumente offline pentru comunicarea cu familia

Întru-una din sâmbătele trecute când, în loc să stau acasă cu hunii, eu mai merg pe la evenimente 😊, am participat la conferința Gradinita 2.0: Educatie conectata. Parinti implicati. Evenimentul a avut o audiență de peste 130 de educatori și manageri din sistemul privat, interesați cu toții despre cum putem să le oferim copiilor o educație mai bună. Invitatul principal al conferinței a fost Oana Moraru, consilier educaţional, fondatoarea şcolii Helikon şi a platformei VoceaParintilor.ro, care a susținut un atelier dedicat educatorilor și managerilor de grădiniță, foarte util și interesant. Conferința a cuprins și un panel interactiv de întrebări și răspunsuri, moderat de Dan Cruceru, blogger TatiCool.ro, cât și un panel cu părinți bloggeri, moderat de Virgil Iantu, artist și om de televiziune, la care au participat Ana Nicolescu, MamicaUrbana.ro, Ana Maria Mitrus, MeseriaDeParinte.ro și Cristian Petre, JurnalulUnuiTata.ro.  

Mai mult decât atât, în cadrul evenimentului, Kinderpedia a lansat studiul cantitativ cu privire la modul în care grădinițele folosesc tehnologia în activitatea de zi cu zi. Cercetarea s-a derulat la nivel național și a vizat grădinitele particulare acreditate din mediul urban. Au participat la studiu educatori și manageri de grădinițe care au răspuns la întrebări referitoare la modul în care comunică cu părinții, cum folosesc tehnologia și unde o consideră utilă, cât și legate de timpul pe care îl alocă zilnic și săptămânal activităților administrative.

Vă las mai jos câteva rezultate cel puțin interesante și vă rog pe voi să faceți legătura cu ce spuneam mai sus despre WhatsApp și alte metode la fel de neortodoxe, prin care se realizează în zilele noastre comunicarea dintre dascăli și părinți.

  • Modalitățile de comunicare la care apelează cel mai des grădinițele pentru a păstra legatura cu părinții sunt cele tradiționale, respectiv discuțiile față în față, ședințele cu părinții și telefonul. Panoul avizier este folosit de trei sferturi dintre grădințele care au participat la cercetare, în timp ce o treime folosesc caietul copilului pentru observații zilnice.
  • Aproape 7 din 10 reprezentanți ai grădinițelor particulare consideră comunicarea cu părinții, prin Facebook, ca fiind nesigură. Cu toate acestea, 6 din 10 manageri de grădinițe afirmă că folosesc acest canal pentru comunicarea cu părinții.
  • Conform rezultatelor studiului, educatorii și managerii alocă zilnic aproximativ o oră activităților administrative, jumătate de oră rapoartelor și evaluărilor copiilor și jumătate de oră comunicării cu părinții.
  • Ședințele cu părinții, întâlnirile față în față, discutiile telefonice si mesajele de la panoul avizier sunt evidentiate ca principale forme de comunicare
  • Calculatorul și smartphone-ul sunt utilizate în activitatea grădinițelor într-un procent semnificativ, 85%, respectiv 70%

Cercetarea s-a derulat la nivel național, în noiembrie 2018 și a vizat grădinițele particulare acreditate din mediul urban. Au participat la studiu educatori și manageri de grădinițe care au răspuns la întrebări referitoare la modul cum comunică cu părinții, cum folosesc tehnologia și unde o consideră utilă, cât timp alocă zilnic și săptămânal activităților administrative.

O definiție, un studiu, un carcinom

Cancerul de piele afectează una din trei persoane care este diagnosticată cu cancer, la nivel mondial[1], iar carcinomul – o tumoră malignă formată din celule epiteliale – este cel mai des întâlnit tip de cancer de piele şi cel mai uşor de tratat, dacă este diagnosticat repede şi corect.

O definiție

CARCINÓM, carcinoame, s. n. Tumoare malignă constituită din celule epiteliale; epiteliom. – Din fr. carcinome. Sursa: DEX ’09 (2009)Aka cancerul de piele, cea mai frecventă șimai cunoscută formă, despre care 91% dintre români nu știu că există.

Fundația Dr Leventer pentru Sănătatea Pielii a demarat, la nivel național, un studiu de percepție pentru a afla dacă românii sunt preocupați de sănătatea pielii lor, un prim demers dintr-o campanie amplă de informare asupra cancerului de piele.

Un studiu

Rezultatele studiului arată că românii au auzit de cancerul de piele (87% din răspunsuri) dar doar jumătate știu că există mai multe forme ale acestuia, iar foarte puțini le pot și identifica.

 „Cazurile pe care le întâlnim în spitale și cabinete, atât eu cât și colegii mei dermatologi, ne-au arătat câtă nevoie este, încă, de educare și de informare cu privire la cancerul de piele în România. Am înființat Fundația Leventer pentru Sănătatea Pielii cu acest scop, de a educa, prin campanii de informare desfășurate alături de partenerii noștri Laboratoarele Dermatologice Eau Thermale Avene și Societatea Română de Dermatologie. De asemenea, vom oferi suport bolnavilor care nu au resursele financiare pentru operații, oferind 5 operații pro bono anual cu sprijinul BT – Divizia pentru Medici și Blade and Light International”, a declarat Mihaela Leventer, Președinte Fundația Dr. Leventer pentru Sănătatea Pielii și Medic Primar Dermatolog.

Infografic cancer de piele

Întrebați care sunt formele de cancer de piele pe care le cunosc, 9% din cei chestionați au menționat spontan cancerul „de la alunițe”, 5% melanomul, 4% cancerul de la expunerea prelungită la soare, doar 2% carcinomul, dar și alte afecțiuni dermatologice greşit asociate cu cancerul de piele. Majoritatea respondenților nu au putut oferi un răspuns.

Dintre tipurile de cancer de piele, cel mai cunoscut este astfel melanomul atât ca mențiune spontană cât și ca notorietate asistată. 42% dintre români declară că au auzit de acest termen. Carcinomul are o notorietate mult mai scăzută, de 25%, și deși a fost recunoscut ca termen, doar 9% dintre români l-au asociat cu cancerul de piele.

 „Am observat că există o confuzie foarte mare în rândul românilor cu privire la cancerul de piele și este evident că atunci când nu știi care sunt formele de manifestare, nu vei putea să îl depistezi și să îl tratezi la timp. Cancerul de piele, depistat în fază incipientă, poate fi însă învins”, a adăugat Mihaela Leventer.

Studiul a scos în evidență și o percepție eronată asupra gravității cancerului de piele.70% dintre persoanele care au auzit de melanom îl considera vindecabil. Dintre cei care au auzit de carcinom (incluzând-i aici și pe cei care nu cunosc semnificația exactă a termenului), doar o jumătate îl percep drept o afecțiune vindecabilă dacă este depistată din timp.

Majoritatea cazurilor de carcinom, cel mai răspândit diagnostic de cancer de piele, nu pun probleme deosebite, nu metastazează decât rareori în forme deosebit de avansate, evoluează lent, de-a lungul anilor şi dacă sunt tratate corect se vindecă”, spune Mihaela Leventer.

Cancerul de piele este perceput ca având o incidență scăzută

La nivel global cancerul de piele afectează una din trei persoane diagnosticate cu cancer. În România astfel de statistici nu sunt centralizate la nivel național, dar din experiența medicilor dermatologici se păstrează același raport. Românii, totuși, pun cancerul de piele pe ultimul loc în ierarhia celor mai frecvente forme de cancer – doar 27% dintre romani consideră cancerul de piele ca fiind una dintre cele mai frecvente forme ale acestei maladii, față de 67% care plasează cancerul de sân în topul acestui clasament.

Ce este carcinomul cutanat?

Carcinomul este o tumoră a pielii frecvent întâlnită pe zonele care au fost expuse îndelung la soare de-a lungul vieții. Există două tipuri de carcinom:

Bazocelular – care se manifestă de regulă ca o mică excrescență translucidă sau pigmentată uneori ulcerată, acoperită de cruste de sânge, o pată roșiatică, o umflătură rozalie cu o margine perlată, lucioasă.

Spinocelular – debutează de obicei cu pete roşii care se descuamează (se cojesc) şi apoi se ulcerează fără tendință de vindecare. Poate fi însă şi sub formă de nodozitate sângerândă, nedureroasă.

***

Pentru mai multe informații despre carcinom și prevenția cancerului de piele vă invităm să accesați www.canceruldepiele.ro

Proiect susținut de: Laboratoarele Dermatologice Eau Thermale Avene, BT – Divizia pentru Medici, Societatea Română de Dermatologie, Blade&Light International și Dr. Leventer Center.

 

Despre studiu

Rezultatele prezentate sunt bazate pe un studiu cantitativ la nivel național cu un eșantion de 1.199 persoane cu vârste între 18-65 ani, realizat de Millward Brown România în luna martie 2016. Studiul a fost realizat prin metodologia CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), iar rezultatele au o eroare maximă de eșantionare de +/- 2,83% la un nivel de încredere de 95%.

[1] Sursa: http://www.who.int/uv/faq/skincancer/en/index1.html

 Comunicat de presă