Etichetă: recomandări

De vizitat: Cabana Moților de la Mărișel

Unul dintre cele mai plăcute popasuri făcute în călătoria noastră #PrinTransilvania2017 a fost la Cabana Moților de la Mărișel. Un loc retras, ce pare uitat de lume, dar despre care am descoperit pe parcurs că nu e chiar așa. Un loc care pare chiar deasupra lumii, dar care este în realitate foarte aproape de Cluj, la numai o oră de mers cu mașina, la aproximativ 20 de kilometri de Lacul Tarnița.

Vedere din Cabana Moților, 1.250m

Proprietarii propriului job

Povestea cabanei Moților, pentru că, desigur, are și ea o poveste, este născută din pasiune și din iubire pentru țara asta a noastră. Cabana de la Mărișel este un business care aparține tinerilor Ela și Sebastian, tineri care au ales să nu se dea bătuți, convinși fiind că pot duce un trai decent și în România. Povestea lor a început undeva în 2005, după 4 ani de job-uri în multinaționale și după o încercare de altă viață în Canada, unde au stat aproape 1 an. Dorul de casă i-a adus însă înapoi și întâmplarea a făcut să descopere zona Mărișel printr-un prieten. Nu și-au propus să iasă așa, dar sunt bucuroși că au reușit. Construcția cabanei a fost posibilă prin accesarea unor fonduri europene. Ela și Sebastian aveau 30 și respectiv 27 de ani când au început această afacere. Nu le-a fost deloc ușor, dar cu multă muncă și perseverență au pus bazele unui business de succes și și-au croit un drum în România care le aduce satisfacții. L-am întrebat pe Sebastian dacă au avut noroc în drumul lor, dacă s-au legat toate lin, dacă s-au aflat pur și simplu la locul potrivit și în momentul potrivit. „Noroc? N-am avut prea mult, noroc e atunci când câștigi la loto, nu când muncești 14 ore pe zi, minimum, ca să iasă treaba bună. E vorba de pasiune și multă muncă. Așa am ajuns să fim proprietarii propriului job, prin muncă.”

Dincolo de zona incredibil de frumoasă, cabana se bucură de liniște, cu tot succesul acestui business. Cabana are 7 camere pentru oaspeți și restaurant (cu interior și terasă), deci nu are cum să fie foarte aglomerată. Turiști sunt mulți, majoritari români, dar și de pe întreg teritoriul UE, ba chiar și din Israel. E mult de muncă, dar afacerea merge. Iată încă un exemplu că se poate, iată alți oameni care nu se dau bătuți în ciuda tuturor provocărilor.

Mai trebuie să știți că în interiorul Cabanei Moților a crescut o cămară cu bunătăți, Cămara de la munte cum îi spune pe nume, destinată inițial clienților restaurantului și transformată apoi, la cererea acestora, într-un mic business undeva în 2012. Dulceață de casă, sirop de casă, ceai, legume pregătite în felurile feluri, murături, ulei presat la rece, toate din ingrediente locale, toate disponibile în Cămara de la munte. Pe încercate vă pot recomanda dulceața de casă și… merișorata, un soi de vișinată din merișoare. 🙂

Acest obiectiv face parte din proiectul PrinTransivlania2017, un proiect susținut de Suzuki, Garanti Bank și Rădăcini Auto Motor. Mai multe poze din cadrul proiectului sunt disponibile aici.

 

De vizitat: Cetatea Rupea

Un alt popas cu însemnătate și surpriză pentru mine din cadrul proiectului PrinTransilvania2017 a fost la Cetatea Rupea. Și asta pentru că ceea ce știam eu din cetate nu mai seamănă cu nimic din zilele noastre, în cel mai bun sens al cuvântului. Cetatea a fost renovată cândva în 2013, iar rezultatul este unul cu adevărat spectaculos. Am ajuns la Cetatea Rupea într-o vineri, în jurul orei 17.00 trecute fix și era aproape pustiu. Ne-au întâmpinat 11 hectare cu ziduri, turnuri şi curţi interioare, o curățenie desăvârșită și maximum 10 turiști. Am putut admira și fotografia în voie fiecare colțișor.

Cel mai puternic centru cultural săsesc

Detalii despre cetatea Rupea au apărut pentru prima oară în datele oficiale în 1324. Cetatea Rupea, situată pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul Rupea, a fost construitǎ și extinsǎ apoi în secolele al XIV-lea și al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi.

Turnul Slăninii

Cetatea Rupea este organizată în 4 mari părți, denumite incinte: „Cetatea de sus” (incinta I), „Cetatea de mijloc” (incintele II şi III) şi „Cetatea de jos” (incinta IV), fiecare din ele cu o arhitectură aparte, aparținând unor epoci diferite. Cetatea cuprinde 10 turnuri: Turnul Porții, cel central, Turnul Slujitorilor, Turnul Slăninii (!!!), Turnul Ungrei, Turnul Pentagonal, Turnul Diecilor, Turnul Cercetașilor, Turnul Capelei, Turnul Gros și Turnul Pulverăriei. Turnul Slăninii se numea înainte Turnul Nou, dar a fost folosit vreme îndelungată pentru conservarea cărnii și a slăninilor din satele din împrejurimi, prin urmare și-a schimbat denumirea. Îmi și imaginez cum stăteau refugiații în cetate, cum mai duceau o luptă cu inamicii și cum între două bătălii, mai luau o gură de slană ca să prindă puteri. Și cum dacă cineva i-ar fi lăsat acolo luni de zile, ei ar fi avut cum să supraviețuiască bine-mersi cu… slănină. Așa viață parcă mi-aș dori și eu. 🙂

Un alt detaliu interesant și poate mai puțin cunoscut este că în 1716 zidurile cetății au fost folosite drept refugiu supraviețuitorilor epidemiei de ciumă, izbucnită în localitatea de lângă cetate. Locul a fost apoi abandonat definitiv în anul 1790, în urma unei furtuni puternice care i-a distrus acoperișul.

Ceea ce mă bucură încă și mai tare este că, deși este una din cele mai mari cetăți (ca suprafață) pe care le găzduiește România, nu este extrem de aglomerată, și când spun asta nu mă refer neapărat la numărul de turiști (care variază în funcție de sezon), ci la numărul de magazine de suveniruri de lângă. Vreo 3, mai exact. Cine a fost la Cetatea Rășnov de exemplu, alta din preferatele mele, știe că înăuntru sunt peste 10 magazine și magazinașe de unde-ți poți lua diverse suveniruri, locul e mai mic și mereu plin de vizitatori, ceea ce-l face însă destul de aglomerat și gălăgios.

Așa cum spuneam ceva mai devreme, cea mai radicală schimbare a cetăţii s-a produs în urma programului de restaurare din anii 2010-2012, cu finalizare în 2013, când cetatea şi-a recuperat şi renovat mare parte din zestrea originală, aflată mult timp în uitare. Mai multe informații despre Cetatea Rupea găsiți pe Rupea Turistică. Nu v-aș sfătui să apelați la Wikipedia, pentru care cetatea este încă o ruină.

Programul de vizitare al Cetății Rupea

Cetatea poate fi vizitată cu program diferit în 3 mari perioade: 01 noiembrie – 31 martie de la 9:00 – 17:00, 01 aprilie – 31 august de la 9:00 – 20:00, 01 septembrie – 31 octombrie de la 9:00 – 17:00. Iar prețurile sunt aproape derizorii: 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru copii. Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic și neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.).

Acest obiectiv face parte din proiectul PrinTransivlania2017, un proiect susținut de Suzuki, Garanti Bank și Rădăcini Auto Motor. Mai multe poze din cadrul proiectului și inclusiv de la cetate sunt disponibile aici.

Record de vânzări pentru #FITS2017

Între 9 și 18 iunie are loc cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Din cele 24 am mers de-a lungul anului la vreo 3 dintre ele, pe vremea când FITS nu era ce este acum, în sensul cel mai bun al expresiei. Am să merg la această a 24-a ediție, după o pauză nepermis de lungă, cu promisiuni în barbă și speranțe în suflet că multe alte lucruri se vor schimba de acum în ceea ce mă privește.

Așa cum spuneam, #FITS nu mai e ce a fost. Și nu mi-o spun doar prietenii, unii dintre ei nelipsiți la ultimele 10 ediții. Nu o spun doar ecourile din presă, nu e doar promovare făcută ca la carte. O spun și specialiștii, desigur, dar cel mai bun critic rămâne publicul larg și, cel mai sincer, de altfel. Pentru ediția din acest an faptul că s-au vândut deja 17.000 de bilete și că 78 de spectacole au locurile epuizate, e cea mai bună dovadă că lucrurile evoluează. Mă bucur, mi se umple sufletul, sincer, să văd interesul românilor pentru cultură, pentru artă, pentru frumos. Mă face să cred într-un viitor al hunilor care nu se vor simți marginalizați sau singuri, într-o lume din care prea puțini oameni vor face parte. Mă face să cred că mai avem o șansă.

Tema din acest an de la FITS este iubirea. Zâmbesc în barbă, știu eu de ce, imposibil să nu fie minunat. Gândiți-vă doar, peste 68.000 de oameni cât se estimează că vor ajunge anul acesta la festival vor vedea, vor respira, vor vorbi iubire. Mi se pare pur și simplu frumos, și să vrei nu are cum să nu te atingă.

„Parteneriatele noastre sunt o unitate de forțe și o formulă de a arăta iubirea. Nu sunt multe comunități în lume care își dau mâna pentru triumful culturii, dar mă bucur să spun că festivalul nostru este unul dintre ele. Toți cei care ni s-au alăturat, au făcut-o pentru că au găsit un eveniment care întâi dăruiește, înainte să ceară orice. FITS este unic pentru că vine din structura intimă a acestei comunități, iar tot ce a născut, a născut din necesitate.”, Constantin Chiriac. Președinte FITS.

Aveți aici programul complet, pe zile, și multe alte informații, iar dacă vă nimeriți chiar azi prin Sibiu, nu ratați spectacolul Rug, cu începere de la ora 18.00, la Colegiul Național Octavian Goga.  Dacă nu puteți ajunge încă de la început, puteți fi la curent cu tot ce mișcă pe pagina de Facebook a Festivalului.

Să vă mai spun câte ceva despre evenimentele de stradă, așa, ca să nu vă necăjiți că poate nu vă mișcați rapid să mai prindeți niște bilete. Căci accesul publicului la evenimentele de stradă programate în cadrul #FITS2017 este gratuit și ele nu sunt deloc mai prejos decât celelalte. Avem „Incursiune în abis” (paradă de lumini purtată de ritmul tobelor taiko și sunete electronice, circ, muzică, foc, elemente pirotehnice), „Acei oameni minunaţi şi maşinăriile lor visătoare” care vin din Franța să anime pietonala Nicolae Bălcescu, îmbinând instalațiile mecanice cu circul, muzica și teatrul, „Farmecul Carnavalului” de la Comparsa Las Monjas șiiii, șiiii unul dintre cei mai mari creatori de circ din lume, David Dimitri, vine cu primul spectacol de acest gen care are loc într-un cort de circ, la Baza Hipică Sibiu. Programul complet al evenimentelor outdoor e aici: http://www.sibfest.ro/2017/strada

Pentru spectacolele indoor, să luați bilete din cele emise de Agenţia Teatrală din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr. 17, zilnic, de la ora 9:00 – 20:00, până în data de 18 iunie, inclusiv. Biletele pot fi achiziționate și online, de la www.eventim.ro sau din reţeaua naţională a magazinelor Germanos, Orange şi Vodafone, Librăriile Humanitas şi Cărtureşti.

Ah, inimă, mai stai oleacă, că acum vin!